28/06/2009

Biserica “Sf. Ioan” din Grădişte cu hramul “Sf. Ioan Botezătorul”, “Sf. Voievozi Mihail şi Gavril” şi “Sf. Ierarh Spiridon”

Posted in Religie la 23:05 de slatinainimagini

EPISCOPIA SLATINEI PROTOERIA SLATINA 1
Parohia “Sf. Ioan Botezătorul” Slatina
Str. 13 Decembrie nr. 10 – jud. Olt
ISTORICUL BISERICII “SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL”
MONUMENT ISTORIC SLATINA – OLT
Biserica “Sf. Ioan” din Grădişte cu hramul “Sf. Ioan Botezătorul”, “Sf. Voievozi Mihail şi Gavril” şi “Sf. Ierarh Spiridon”, s-a zidit din temeiul cu ajutorul de obşte al robilor lui Dumnezeu: Pr. Barbu Duhovnicul, Jupân Ion Robu, Jupân Sin Barbu Băcănoiu, Jupân Sin Enache, Jupân Ionaşcu, Jupân Logofăt Dinu şi Stan Ciobanu, s-a zidit în zilele lui în vremea domniei lui Alexandru Ipsilanti şi cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Mitropolit Grigorie în anul 1795 septembrie 15, (16)
1827 – reparată, zugrăvită şi învelită o dată cu cheltuiala lu Nicolae Hagin;
1876 şi 1896 – s-a zugrăvit din nou, cu cheltuiala lui Ioniţă Sfetcovici;
1885 – a fost îngrădită curtea;
1895 – s-a fãcut şoseaua de piatră;
Parohia “Sfântul Ioan Botezătorul” se întinde pe sub măgura “Grădiştea”, înconjurând-o ca un semicerc, fiind aşezată în partea vesticã a oraşului. Are un număr de 151 familii compusă din salariaţi, pensionari şi rudari, în totalitatea lor de credinţă creştinã – ortodoxă, fără vreo infiltrare sectară.
1885 – filialã a Catedralei “Ionaşcu” – până la 15 septembrie 1946, când a devenit parohie în urma cererilor credincioşilor către Sfânta Episcopie a Argeşului.
PISANIA este aşezată într-o nişă de 1,20 m x 1 m, desupra uşii de intrare, scrisă pe fond gălbui, în frescă, cu litere chirilice:
“Această sfântă şi dumnezeiască biserică ce se cinsteşte şi se prăznuieşte cu hramul “Sfinţii Mari Voievozi Mihail şi Gavril” şi “Sfântul Ioan Botzătorul”, cu ajutorul lui milostivului Dumnezeu, s-a început şi construit din temelie de robii lui Dumnezeu – Preotul Popa Barbu duhovnicul oraşului Slatina şi de Dumnealui Jupân Ionaşcu şi de Dumnealui Jupân Ioan Sin Barbu Băcănoiu şi de Dumnealui Jupân Enache Sin Matei, cât şi de Dumnealui Jupân Ion Robu şi de Dumnealui logofăt Dinu, cum şi de Dumnealui Domn Ioan Alexandru Ipsilante logofăt şi cu blagoslovenia Prea Sfinţiei Sale Părintelui Mitropolit Grigore, la leat 1796 septembrie 15. Şi cum la leat 1824, s-a zugrăvit şi s-a poleit sfânta tâmplă şi s-a preînnoit zugrăveala cea veche cu ajutorul de obşte, care să fie numele lor şi neamului lor pomenit în veci, Ion Zugravul”. În anul 1951, cu ocazia restaurării picturii, pictorul Vasile Dumitrescu – Strejeşti – a transcris pe peretele de deasupra uşii dinăuntru pisania de faţă. Adăugând la ea şi pe cea scrisă mai târziu de o altă mână cu următorul cuprins: “S-a învelit odată cu cheltuiala răposatului Nicolae Hagiu. În anul 1876 a zugrăvit-o din nou, în 1885 a închis curtea, în 1895 a făcut şoseaua pavată, iar în 1896 a zugrăvit-o din nou, cu cheltuiala sa Ioniţă Sfetcovici.”
1947 – se construieşte în curtea bisericii Casa Parohială prin zelul preotului Anatolie Ţepuşel, cu valorosul aport finaciar dat de soţii Costică şi Elena Bărbulescu, precum şi de P.C. Preot Profesor Dumitru Cîlniceanu.
1951 – se restaureazã pictura şi s-a reparat exteriorul;
1971 – s-a învelit cu tablă galvanizată;
Preoţi care au slujit de la anul zidirii încoace:
1796 – Preot Popa Barbu Duhovnicul
10 martie 1831 – 15 iunie 1834 a deservit biserica preotul Dumitrache Duhovnicul şi preoţii Andrei Sin Popa Vasile şi Toma Sin Mihail Zidaru Troacă, care a fost hirotonit la 15 mai 1832 şi slujea aici şi în anul 1845:
1845 – 1885 nu se cunosc numele preoţilor;
1885 – a fost transferat de la Clocociov, preotul Alexandru Constantinescu, deservind această biserică până la moarte – 31 octombrie 1918;
la 4 martie 1919, Sfânta Episcopie a Argeşului, cu ord. 228 / 1919 închide postul de preot, urmând ca de la această dată să fie deservitã de preoţii catedralei “Sf. Gheorghe Ionaşcu”, cu rândul;
1919 – 1946, au slujit aici cu rândul următorii preoţi: Preot Ioan Marinescu, preot Nicolae Bucică, Preot Constantin Milcoveanu, Preot Dumitru Ionescu;
1931 – 1932 biserica a fost folosită drept capelă a tineretului de către Preotul Ion Trandafir şi Protoiereul Aurel Popescu, în calitatea sa de profesor de religie;
15 septembrie 1946 s-a reînfiinţat parohia, iar prin decizia nr. 15923 / 1946 a Ministerului Cultelor, a fost încadrat ca paroh P.C. Preot Ţepuşel Anatolie;
Menţionăm că toate cheltuielile ce au necesitat, pentru reparaţiile arătate mai sus au fost suportate exclusiv de enoriaşi, fără nici o donaţie de la forurile superioare.
Această Sfântă Biserică este declarată monument istoric, fiind trecutã în lista nr. 2 sub nr. 1538 la Comitetul de Stat pentru Arhitectură şi Construcţii, Direcţia Monumente Istorice.
În duminica Floriilor 11 aprilie din anul 1981 este instalat Preotul DUMITRU I. CONSTANTIN, care începe lucrările de restaurare a sfintei Biserici. În acest an se introduce curentul electric.
1984 – 1985 – s-a restaurat pictura frescă originală, s-a construit şi clopotniţa de către Dl. Epitrop Păun Constantin Bebe, soţia sa Ioana şi mama lor Titina Păun, care s-a sfinţit pe data de 10 noiembrie 1985, cu ocazia resfinţirii Biresicii de către delegatul Prea Sfinţitului Episcop Gherasim, Părintele Vicar Ion Dumitrscu, înconjurat de un sobor de 17 preoţi în frunte cu P.C. Protoiereul de Slatina, Niculae Popa.
8 noiembrie 1986, P.C. Părintele Dumitru Constantin, I se acordă cel mai înlt rang, de Iconom Stavrofor, de către Prea Sfinţitul Episcop Gherasim;
1987 – se construieşte fântâna din faţa Bisericii;
1988 – se construieşte Troiţa care se sfinţeşte de ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi mama sa Elena;
1989 – se restaurează Casa Parohială;
1990 – se face zidul de spijin al Bisericii;
1992 – se construieşte aleea pietonală din stradă până în faţa Bisericii;
1995 – se restaurează exteriorul Bisericii;
1996 – se introduc gazele naturale în Biserică şi în Casa Parohială;
1997 – luna iulie, se încep lucrările pentru construirea Bisericii cu hramurile “Înãlţare Domnului”, “Sf. Antonie de la Iezer”, “Sf. Antonie cel mare”, “Sf. Ierarh Calinic de la Cernica” şi “Sf. Mare Mucenic Mina”, lucrare executatã de Dl. Ing. Ghoerghe Ionescu din Slatina. Biserica este zidită din B.C.A.-uri.
1998 – se construiesc sobele, se tencuiesc interiorul şi exteriorul noii Biserici şi se pune mozaicul pe soclu, lucrare executatã de Ilie Şuţu de la Şerbăneşti; se construieşte zidul de spijin de la Casa Parohială;
1998 – 1999 luna iunie – s-a executat lucrarea de pictură în ulei la noul locaş de cult; în planul iconografic al Bisericii s-au pictat şi sfinţii ce s-au canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 1992;
1999 – se introduc gazele şi se pardoseşte Biserica Nouă. Se cumpără de la Sf. Mânăstire Cozia – iconostasul pentru Icoana Înălţării Domnului; 21 august – se pirmeşte o părticică din Moaştele Sf. Antonie de la Iezer, după care se construiesc stranele şi masa din lemn de stejar, sculptat cu motiv florar;
2000 – se încep lucrprile de reparare a acoperişului Bisericii “Sf. Ioan Botezătorul”, se restaurează exteriorul şi se pun în locaşurile lor icoanele în mozaic ale hramurilor Bisericii; se restaurează clopotniţa în praf de marmură şi se pune icoana în mozaic “Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena”; 24 iunie şi în 10 august se montează icoanele în mozaic pe peretele exterior la Biserica Nouă; 17 septembrie se sfinţeşte Biserica nouă de către P.S. Gherasim, Episcopul Râmnicului, ocazie cu care P.C. Părinte Paroh a primit BRÎU ROŞU, BASTON ŞI CRUCEA PATRIARHALĂ; 2 noiembrie Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist aprobă cererea pentru veşminte din racla cu Sfintele Moaşte ale Sf. Calinic de la Cernica şi ca semn de preţuire pentru Părintele Dumitru I. Constantin că a construit la Slatina o Biserică în cinstea Sfântului Calinic de la Cernica, i-a oferit Părintelui CRUCEA PATRIARHALĂ;
2001 – 15 martie se primesc din racla cu Sfintele Moaşte ale Sf. Calinic de la Cernica;
Lucrările executate până acum au fost făcute cu ajutorul bunilor credincioşi şi a unor firme din Slatina, sub îndrumarea preotului care cu mult har, răbdare şi pricepere a făcut ca incinta parohiei să fie un permanent şantier pentru a înnoi şi înrumuseţa acest locaş de cult, adăpostul şi izbăvirea celor necajiţi.
Din dorinţa de a soluţiona, parţial măcar, problemele sociale ale enoriaşilor şi ale celorlalţi credincioşi care vin la această Sfântă Biserică, Preotul Paroh Dumitru Constantin a început construcţia unei cantine sociale pentru săraci, cu anexele gospodăreşti necesare, conform autorizaţiei de construire nr. 198 / 08.06.2005 şi nr. 90 / 28.03.3008.
PAROH ICONOM STAVROFOR
Preot
DUMITRU CONSTANTIN
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: